Piticii de la UniCredit ascund cele mai piperate comisioane

Dobanzile promotionale se dovedesc de cele mai multe ori inselatoare. Nu va lasati cuprinsii de val si cercetati cu atentie fiecare clauza contractuala si fiecare cost, noteaza Curentul. Dati la o parte ambalajele tipatoare ale fiecarui produs de creditare, pentru a nu avea mai apoi surprize. In lupta pentru cota de piata, bancile vin cu oferte care de care mai tentante pentru a-i atrage pe romani. Institutiile bancare se intrec in afisarea unor dobanzi atractive, insa cei care vor sa ia un imprumut ar trebui sa tina seama de faptul ca in spatele dobanzilor mici se ascund de cele mai multe ori comisioane mari, care cresc costul creditului. Se poate intampla chiar ca ponderea comisioanelor in totalul sumei rambursate sa fie mai mare decat ponderea dobanzii.

In goana dupa clienti, bancile lanseaza promotii peste promotii, momindu-i pe romani cu dobanzi care de care mai tentante. Cei care vor sa ia un imprumut ar trebui insa sa tina seama de faptul ca in spatele dobanzilor mici se ascund de cele mai multe ori comisioane mari, care cresc costul creditului. Se poate intampla chiar ca ponderea comisioanelor in totalul sumei rambursate sa fie mai mare decat ponderea dobanzii.

Spre exemplu, pentru un credit ipotecar in valoare de 100.000 de euro, contractat pe 25 de ani, cheltuielile reprezentate de comisioanele bancii pot ajunge pana la 40% din suma totala rambursata la sfarsitul perioadei de creditare.

In cazul creditului ipotecar Habitat de la BRD, care are o dobanda de 7,85%, suma de rambursat este 248.573,90 euro, din care 21.406,61 euro sunt cheltuieli reprezentate de comisioane si 127.167,3 euro este dobanda totala aferenta celor 300 de rate. Cu alte cuvinte, ponderea comisioanelor in suma totala de plata este de 8,61%, iar a dobanzii, 51,15%.

Cei care vor contracta un credit ipotecar de la Millennium Bank cu dobanda de 7,64% vor da inapoi 254.599,50 euro, din care 30.782,32 euro comisioane si 123.817,2 euro dobanda.

Astfel, in cazul bancii portugheze, ponderea comisioanelor in suma ce va fi rambursata dupa cei 25 de ani creste la 12,09%, dobanda reprezentand doar 48,63% din aceasta suma. CEC-ul sta "bine" si la dobanzi, si la comisioane - mari si unele, si altele. Creditul pentru cumpararea de locuinte are o dobanda de 8,5%, suma de rambursat fiind de 261.658,47 euro, din care 20.092,66 euro comisioane si 141.565,8 euro dobanzile. Adica 7,67% din suma rambursata este reprezentata de comisioane, iar 54,10%, de dobanzi.

Campionii

Campioni la comisioane sunt de departe cei de la UniCredit-Tiriac Bank. Creditul ipotecar pentru locuinta are o dobanda de doar... 4,71%! Raportul intre cheltuielile cu dobanda si cele cu taxele si comisioanelor este net in "favoarea" celor din urma. Din 261.200,12 euro (suma totala de rambursat la finalul perioadei de creditare), 91.466,41 euro reprezinta comisioanele, iar 69.733,71 euro, dobanzile. Cu alte cuvinte, cheltuielile cu taxele si comisioanele reprezinta 35,01% din suma rambursata, in timp ce ponderea dobanzilor este de doar 26,69%.

Sunt insa si banci care iau comisioane doar la acordarea imprumutului. In cazul creditului Clasic de la ING, cu dobanda de 7,25%, ponderea comisioanelor in suma totala de rambursat (217.890,31 euro) este de 0,48%, adica 1.050 euro.

Cei care iau un credit Alpha Housing, cu dobanda de 8,53%, vor avea de rambursat 239.947,23 euro, din care 2.000 de euro comisioane.

Creditul Casa Noua de la Piraeus Bank are o dobanda de 8,83%, suma de rambursat ajungand la 252.081,40 euro, din care 2.000 de euro comisioane si 150.081,4 euro dobanzi.

Curentul

THANKS TO SERGIU

Apune epoca de aur a imobiliarelor în Europa

Majorarea dobânzilor şi criza de lichidităţi de pe piaţa americană, de anul trecut, au oprit scumpirea locuinţelor.
Creşterea preţurilor pe piaţa locuinţelor a încetinit substan- ţial anul trecut în Europa, înregistrând scăderi în câteva ţări, printre care Germania şi Irlanda, arată un studiu realizat de Royal Institution of Chartered Surveyors. Numărul de tranzacţii imobiliare încheiate pe pieţele de pe continent a scăzut vara trecută faţă de cea precedentă.
„2007 va fi, probabil, amintit în istorie ca fiind anul în care boomul preţurilor caselor în Europa a luat sfârşit“, afirmă specialiştii în studiul amintit. Aceştia susţin că anul trecut a început pe fondul unui puternic val de optimism, dar s-a încheiat destul de sumbru pentru piaţa locuinţelor din ţările europene.
O parte dintre aceste pieţe a cunoscut scumpiri ale caselor şi apartamentelor comparativ cu 2006, însă preţurile au stagnat mai mult decât era de aşteptat. Când cererea pentru locuinţe este în scădere, poate apărea o perioadă săracă în tranzacţii.
Aceasta deoarece, pe de o parte, vânzătorii au tendinţa să nu accepte stoparea creşterii preţurilor, iar pe de altă parte cumpărătorii aşteaptă ieftiniri mai mari.
Cauza reducerii activităţii este mai degrabă creşterea dobânzilor, decât criza de lichidităţi generată de probleme înregistrate în SUA. Dobânzile au fost majorate de responsabilii cu politicile monetare pentru a tempera creşterea inflaţiei. În zona euro inflaţia a fost de 3,1% în noiembrie anul trecut, peste ţinta Băncii Centrale Europene - sub 2%.
În istoria imobiliară a Europei, creşterea dobânzilor a temperat de mai multe ori scumpirile de pe pieţe. Acesta poate fi un indiciu că actuala corecţie nu va fi foarte mare, consideră autorii studiului.
Scăderea maximă: 7%
Cea mai dură cădere a fost în cazul preţurilor caselor din Irlanda: -7% în 2007 faţă de 2006. Locuinţele din Germania s-au ieftinit cu peste 5%, iar cele din Grecia, Estonia şi Danemarca au cunoscut scăderi uşoare de preţuri.
Scumpirile continuă în Polonia
Vedeta incontestabilă pe pieţele imobiliare europene a fost Polonia, unde preţurile caselor au crescut cu 28%, datorită intrării investitorilor străini. În acelaşi timp, în Cipru şi Islanda piaţa imobiliară a crescut cu 15%, anul trecut. Pentru Franţa, partea a doua a anului 2007 a însemnat finalul boomului imobiliar, cu o creştere de doar 4% a preţurilor.
În majoritatea statelor, anul trecut a fost înregistrată o creştere de cel mult 5% a preţurilor locuinţelor.
Pe de altă parte, statele din Scandinavia şi regiunea mediterană, alături de noii membri UE, au cunoscut creşteri de 10-15% ale pieţelor imobiliare

Sursa: Evz

Doua treimi dintre romani nu pun bani deoparte

Circa doua treimi (65%) dintre romani nu au apelat la niciun instrument de economisire, nivel care plaseaza Romania pe ultimul loc din peste 20 de tari in care a fost realizata o cercetare de piata de catre GFK Romania, la comanda Aviva plc, si publicata de compania de asigurari.

Sondajul releva ca 65% dintre romani nu au achizitionat un produs financiar de economisire, astfel incat Romania se afla pe ultimul loc in cele peste 20 de tari de pe patru continente incluse in cercetare.

Dintre romanii care economisesc, o cincime (19,5%) au ales sa isi pastreze banii intr-un cont curent, iar 9,5% dintre respondenti aloca o parte din salariu pensiilor pe care le platesc prin intermediul angajatorului.

De asemenea, 7,9% dintre cei care economisesc au ales un cont de economii, iar 5,5% au mentionat ca au ales o polita de asigurare cu componenta investitionala.

Pentru actiuni si obligatiuni au optat 4,7% dintre romanii care pun bani deoparte, 1,6% au ales alte instrumente de economisire cu prima unica, 1,5% au un plan individual de pensie si numai 0,8% dintre romanii care pun bani deoparte au plasat economii in fonduri de investitii.

Potrivit aceluaiasi studiu, romanii apeleaza mai intai la prieteni pentru a se imprumuta, dupa care se adreseaza unei institutii de creditare.

Cat de avantajos este creditul in valuta pentru cei care se imprumuta la limita

Creditele in valuta s-au dovedit o bomba cu ceas pentru multi care au contractat un astfel de imprumut anul trecut. Daca majorarile de dobanda adoptate de banci incepand de la sfarsitului toamnei trecute au afectat in aceeasi masura atat creditele in valuta, cat si pe cele in lei, deprecierea rapida a leului a fost resimtita doar de cei care s-au imprumutat in euro sau franci elvetieni. Acestia se vad nevoiti acum sa plateasca rate lunare in lei chiar si cu 50% mai mari decat in vara anului trecut.
In ciuda acestor neajunsuri induse de riscul valutar, creditele in valuta sunt in continuare o solutie pentru cei care se imprumuta la limita capacitatii de indatorare. Datorita costurilor (initiale, cel putin) mai mici, sumele ce pot fi contractate printr-un credit in euro sau franci sunt mai mari decat in cazul celui in moneda nationala. In multe cazuri, acest avantaj este mai important decat riscul ca rata lunara sa creasca in viitor din cauza cursului.
Diferentele dintre sumele maxime sunt importante numai in cazul creditelor pe termene extinse, in timp ce, in cazul in care imprumutul doreste sa fie contractat pe perioada redusa, aceste diferente intre lei si valuta sunt reduse.
Sa luam exemplul unei familii de doua persoane cu un venit lunar net in lei de 1.000 euro (aproximativ 3.600 lei), interesata sa contracteze un credit de nevoi personale cu ipoteca. Una dintre bancile care acorda astfel de credit in cele trei monede este Egnatia Bank. In conditiile unei perioade de acordare de 25 de ani, suma maxima ce poate fi imprumutata printr-un credit de nevoi personale cu ipoteca ar fi de 155.000 de lei. Daca schimbam moneda creditului in euro, aceasta suma creste cu peste 20%, la 191.000 lei (52.500 euro). In cazul francului elvetian, familia noastra poate imprumuta cu aproximativ 40% mai mult decat pe lei, respectiv pana la 221.000 lei (97.900 CHF). Pe de alta parte, o persoana care vrea sa imprumute cat mai mult pe termen scurt va avea un avantaj redus daca apeleaza la un credit in valuta. Sa spunem ca este vorba despre cineva care castiga 1.800 lei lunar (echivalentul in lei a 500 euro) si vrea sa contracteze un credit de nevoi personale fara garantii pe 5 ani. In aceste conditii, cei de la Bancpost pot sa-i ofere pana la 23.000 de lei in cazul unui credit in moneda nationala, aproape 23.600 lei (6.500 euro), daca imprumut este contractat in euro, si pana la 24.000 lei (10.500 CHF), daca imprumutul este in franci elvetieni. La OTP Bank, institutie care acorda imprumuturi dupa noile norme, situatia este asemanatoare. La creditul in lei, suma maxima ce poate fi obtinuta este de 24.000 lei, la creditul in euro 25.000 lei (6.900 euro), in timp ce in cazul unui credit in franci elevetieni suma imprumutata poate urca pana la aproximativ 26.500 lei (11.500 CHF). Dupa cum se observa in cele doua exemple, alegerea francului elevetian in detrimentul leului ca moneda a imprumutului nu aduce decat un plus de pana 10% in ceea ce priveste suma maxima imprumutata, iar in cazul euro avantajul este si mai mic.
In aceste conditii, plusul obtinut la suma imprumutata nu motiveaza contractarea creditului in euro sau franci si expunerea astfel la riscul valutar. Daca este vorba insa de imprumuturi de valori mai mari si perioade indelungate, sumele suplimentare ce pot fi contractate fac din creditele in valuta niste variante de imprumut foarte atragatoare.